Document Actions
Ce este Educatia Imaginativa?
 Pages in Romanian |
||||
Ce este Educatia Imaginativa?
Cuprins:
Ce este Educatia Imaginativa?
Educatia Imaginativa este un mod de a preda si de a invata bazat pe angajarea activa a imaginatiei celor care invata. Imaginatia este abilitatea de a te gandi la ceea ce este posibil, intr-o maniera care nu este contransa de prezent si nu este perceputa ca venind de la sine. Este abilitatea mintii de a "cauta", oferindu-ne posibilitatea de a trece dincolo de ceea ce am reusit deja sa facem. Fara imaginatia umana, nici o cultura a lumii nu ar arata asa cum arata in prezent si nici un membru al ei nu ar putea sa participe si sa contribuie la dezvoltarea ei.
Considerand faptul ca deja sunt multe modele pentru educatie, multe dintre ele fiind dezamagitoare in planul punerii lor in practica, este firesc sa iti pui intrebarea ce ofera Educatia Imaginativa in plus fata de alte abordari. Unul dintre punctele tari este dat de faptul ca ea se potriveste modului in care oamenii dobandesc cunoasterea si intelegerea durabila asupra lumii. Multe idei legate de educatie se bazeaza pe notiunile de stocare si redare ("banca de date"), in care principala provocare pentru cel care invata este sa stocheze mental cat mai multa informatie posibil si dupa aceea sa fie capabil sa redea acea informatie atunci cand este necesar. Educatia este perceputa totodata ca un proces al "liniilor de asamblare" in care principala provocare pentru cel care invata este sa acumuleze progresiv unitati de cunoastere si de competente.
Probabil ca cei mai multi dintre noi sunt familiari cu scoli si profesori care functioneaza pe sistemul "bancii de date"sau al "liniilor de asamblare". Unii copii reusesc chiar sa aiba succes la teste bazandu-se pe acest tip de invatare. Cu toate acestea, multi nu reusesc sa aiba succes si chiar cei care au rezultate bune nu reusesc sa pastreze informatia si cunoasterea pentru mult timp: ea se evapora rapid din memoria de lunga durata. De asemenea, este larg recunoascut faptul ca este foarte dificil sa aplici acest tip de cunoastere pentru rezolvarea unor situatii dificile sau provocari pe care le intalnim in viata reala. Educatia imaginativa incearca sa se adreseze acestui tip de probleme, generand o cunoastere care este deopotriva flexibila si durabila.
Cum imi pot reprezenta Educatia Imaginativa?
Gandeste-te la traseul copilului catre maturitate (pentru cei mai multi copii, prin scoala) ca la o urcare usoara prin cinci zone ecologice. In fiecare zona, copilul intelege lumea in moduri diferite, fiecare tip de intelegere bazandu-se pe modul de intelegere pe care l-a capatat anterior. Sunt multe nume posibile pentru aceste zone, tot astfel cum pot fi mai multe sau mai putine zone dacat cinci. Cele cinci prezentate aici au fost descrise de Dr. Kieran Egan, profesor de educatie la Simon Fraser Universty, bazat pe diferitele moduri in care invatam sa utilizam limbajul. El a numit aceste etape zona Somatica, Mitologica, Romantica, Filosofica si Ironica.
Procesul de ascensiune prin aceste cinci zone nu este egal si nici inevitabil. Copiii nu dezvolta in mod natural un mod de intelegere la o anumita varsta si un alt mod de intelegere la o alta varsta. Toate modurile de intelegere sunt strans dependente de contextul cultural, de locul si timpul in care se dezvolta acesti copii. Una dintre problemele pe care le prezinta abordarea educatiei de tip "banca de date"sau "linie de asamblare" este ca nu cultiva foarte bine aceste tipuri de intelegere si invatare. Este ca si cum copiii, in loc sa urce cu propria lor viteza impreuna cu ghizi rabdatori si suportivi ar fi aglomerati intr-un autobuz cu liste de intrebari in maini si cu nasul lipit de geam ar incerca sa inteleaga peisajul care fuge prin fata lor.
De asemenea, este important sa intelegem ca aceste tipuri de intelegere nu sunt total distincte unele de celelalte, la fel cum zonele ecologice se intrepatrund fara a avea o granita clar demarcata. Totodata, tipurile de intelegere nu sunt clasificate ca fiind inferioare si sperioare, nefiind unele mai bune decat altele. Fiecare tip de intelegere aduce noi aptitudini, dar acestea functioneaza mult mai bine daca sunt combinate cu aptitudinile anterioare decat in cazul in care cele noi le inlocuiesc complet pe cele vechi. In Educatia Imaginativa provocarea nu este reprezentata numai de stapanirea noilor mijloace de intelegere a lumii, dar totodata capacitatea de a nu uita sau pierde vechile mijloace! Chiar daca, la varste diferite sau in fata unor sarcini specifice unele tipuri de intelegere sunt utilizate mai mult decat altele, in viata de zi cu zi utilizam foarte rar numai un singur tip de instrumente pentru a construi semnificatii (tot astfel cum foarte rar construim un obiect folosind o singura unealta).
In povestea pe care o constuim aici, a calatoriei unui copil, ceea ce ajuta copilul sa treaca dintr-o zona intr-alta este achizitia diferitelor mijloace lingvistice. Toti copiii incep in zona Somatica si progreseaza spre zona Mitologica odata cu intrarea in limbajul verbal. Dupa aceasta, povestea difera mult de la un copil la altul. In culturile moderne, occidentale, copiii sunt mai degraba brusc azvarliti in zona Romantica cu expunerea la produsele alfabetizarii de masa, inclusiv cu impactul media in care inclusiv televiziunea este influentata in mod direct de cuvantul scris. In scoala, aceeasi copii sunt expusi foarte devreme produselor gandirii din zona Filosofica, care intrepatrund manualele si curriculum. In acest punct al vietii lor, copiii nu au timpul sau experienta necesara necesara pentru o intelegere imaginativa profunda a acestor forme de limbaj; unii, inclusiv copiii din culturi foarte diferite, pot gasi aceste forme de exprimare atat de lipsite de sens incat adopta o profunda detasare fata de intregul proces de invatamant formal (in general in jurul varstei de noua sau zece ani).
Educatia imaginativa prezinta o viziune alternativa asupra a ceea ce educatia ar putea si ar trebui sa fie. Releva ca aproape orice tema si subiect poate fi facut interesant si semnificativ aproape la orice varsta si nivel de dezvoltare. Dar asta presupune o profunda regandire a predarii si invatarii. Pentru ca profesorii sa poata utiliza acest model trebuie ca ei sa isi dezvolte capacitatea de a contrui si reconstrui intelesul impreuna cu elevii lor. Cadrele didactice care au predat in acest mod - indiferent de nivelul de scolarizare la care predau - au remarcat faptul ca acest model schimba intregul mediu de invatare. Schimba ceea ce predau si modul in care predau, dar schimba totodata si modul in care gandesc ei procesul de invatare.
In loc de a reprezenta Educatia Imaginativa ca pe o simpla calatorie liniara, sau ca pe un mozaic cu piese multiple, unde ne putem concentra pe rand si separat asupra fiecarei piese, este poate mai bine sa ne reprezentam Educatia Imaginativa ca fiind o holograma. Daca o holograma este sparta in bucati, fiecare bucata va contine o imagine a intregului.
Intelegerea Somatica
Intelegerea Somatica este corporala, fizica, este un tip de intelegere tactila.
Corpul copilului, modul in care se misca in spatiu si modul in care se relationeaza cu obiectele si persoanele pe care le gaseste in acest spatiu sunt mijloacele primare, primele moduri de intelegere si semnificare a experientei. Auzul, vazul, simtul si mirosul ofera copilului informatii despre propriul corp si despre mediul inconjurator cu care interactioneaza. Deopotriva, dincolo de aceste experiente directe de tip senzoriomotor, copilul din stadiul pre-lingvistic devine familar cu balansul, miscarea, elasticitatea, durerea, placerea, viteza, distanta si altele de acest tip tot prin intermediul corpului sau.
Educatia imaginativa admite importanta acestui tip de intelegere pentru dezvoltarea copilului; de asemenea, subliniaza efortul necesar pentru a o imbogati pe masura ce copilul creste. Pe masura ce alte tipuri de intelegere sunt dezvoltate, poate fi o mare provocare sa se mentina controlul asupra propriului corp si a simturilor. Atunci cand vedem ca cineva nu stie "cum sa fie atent la corpul lui" sau ca cineva a devenit "deconectat de propriul corp" ne referim la pierderea intelegerii Somatice a lumii. Rezultatul poate fi izolarea individului fata de domeniile experientei care sunt necesare ca imaginatia sa functioneze bine, asa cum bine stiu poetii si artistii.
Un exemplu
Multi parinti si profesori au avut surpriza sa observe ca din primii ani de viata copiii asculta cu atentie povesti care sunt mult prea dificile pentru a fi intelese la aceasta varsta frageda si acest lucru se aplica chiar si in cazul povestilor in limbi straine, pe care nu le cunosc. Chiar si cand copilul este prea mic pentru a descifra sensul si semnificatiile povestii, pentru ca limbajul utilizat este abstract si complex sau/si structura povestii este foarte complicata sau/si temele sunt total nefamiliare, copilul pare a se bucura de poveste. Deci de ce se bucura copilul ca ii se spune aceasta poveste si cum proceseaza el experienta aceasta?
Copilul se relationeaza la schimbarile din volumul si tonalitatea vocii, la sonoritatea cuvintelor, la ritmul sunetelor. Copilul se raporteaza la expresia fetei povestitorului si la gesturile lui, la ritmul respiratiei, la bataile inimii, la caldura si mirosul celui/celei care spune povestea. Pentru aceste cazuri, este evident ca principalul mijloc folosit de copil pentru a savura experienta este nivelul senzorial, propriul lui corp. Copilul dezvolta un mod somatic de interpretare a povestii sau a cantecului, in bucuria sau modul protector in care ii sunt transmise. Aceste intelegeri intruchipate ale acestui set de sentimente ii raman copilului ca un fundament de trecere la modurile ulterioare de utilizare si interpretare a limbajului.
Intelegerea MITOLOGICA
Intelegerea Mitologica este tranzitia spre limbajul verbal prin care intelegerea umana devine distincta fata de toate celelalte specii. Este invatarea modului prin care se da un inteles lumii inconjuratoare nu prin internediul experientei directe, dar prin intermediul sunetelor conventionalizate care evoca si amesteca experientele in moduri noi, ceea ce reprezinta un salt extraordinar - un salt propulsat si stimulat de imaginatie. Termenul "mitic", de la grecescul "mythos" (poveste, povestire) este ales pentru a sublinia o caracteristica extraordinara a limbajului verbal: povestirea reprezinta structura principala pentru comunicare. Povestirile nu numai ca organizeaza continuturile, dar guverneaza si sentimentele noastre legate de aceste continuturi: de aceea ramane in memorie. La un nivel si mai detaliat se pot identifica anumite caracteristici care fac povestile sa aiba acest caracter memorabil, chiar daca nu sunt toate prezente intr-o singura poveste. In timp ce copilul urca spre zona Mitologica, el poate fi ajutat sa obtina un control mai profund asupra acestor mijloace, care vor ramane ca un bun fundament pentru mai tarziu.
Structurarea Binara
Structurarea binara ne ajuta sa organizam experienta prin intermediul tensiunii dintre doua contrarii. In multe basme, de pilda, lupta dintre personajele bune si cele rele este principiul central de organizare prin care se da sens povestirii. Pe masura ce intelegerea Mitologica avanseaza, contrariile binare simple sunt mediate de mai multe calitati intermediare: intre fierbinte si rece poate fi identificat cald, apoi caldut, rocoros si asa mai departe. Cel care determina aceasta caracteristica de eficienta profunda a povestirii este contrastul acut, angajant afectiv, intre extreme. Desigur, opozitii binare ca bine/rau, activ/pasiv si masculin/feminin sunt principii de organizare oarecum primitive si este important sa invatam multitudinea de nuante de gri pe care le intalnim intre alb si negru. Opozitiile binare sunt moduri de semnificare, dar in procesul de construire a semnificatiiloe aceste contraste trebuie mediate.
Fantezia
Povestirea nu numai ca ofera organizare si dinamica lumii experientelor, dar ofera si caile de explorare dincolo de limitele anterioare. Pentru a reflecta la contrastul dintre viata si moarte inventam fantome. Pentru a reflecta la contrastul dintre natura si cultura inventam animale si plante vorbitoare. Pentru a reflecta la contrastul dintre oameni si animale inventam sirene si balauri. Aceste constructe imaginative ne ofera posibilitatea de a sonda si extinde intelegerea noastra asupra lumii, personificand abstracte, identificand conexiuni aleatoare si discrepante.
Metafora
Asociat indeaproape cu fantezia intalnim metafora, care poate fi centrul limbajului. In procesul de invatare a vorbirii, copiii aduna in mod inconstient un stoc urias de proiectii metaforice. Aceasta poate fi considerata ca un mijloc "si daca": cand spunem, de pilda, ca soarele ne "zambeste" vorbim de soare ca si cum ar fi o persoana. Copiii de cinci sau sanse ani sunt capabili sa inventeze metafore care depasesc cu mult ceea ce pot sa ofere de regula adultii.
Rima si Ritm
Natura specifica a limbajului verbal ii ofera calitatile superioare de utilizare ca instrument si mijloc imaginativ. Rima si ritmul sunt trasaturile caracteristice construite pe baza intelegerii Somatice. Ele sunt utilizate pentru a crea moduri de facilitate a memorarii povestilor. Cantecele si poemele, care formeaza o parte importanta a literaturii pentru copii, datoreaza foarte mult din puterea fizica si estetica pe care o exercita prin recitarea lor.
Intelegerea Romantica
Explorarea limitelor si extremelor
Limitele si extremele ofera un principiu organizator de baza pentru intelegerea Romantica. Explorarea limitelor si extremelor ofera logica limitelor intre care ne inscriem pentru a gasi semnificatia experientelor noastre: nu sunt numai limitele realitatii inconjuratoare, dar sunt totodata limitele actiunilor pe care le poate intreprinde omul in cadrul acestei realitati. Un copil aflat in zona Romantica va devora Cartea Recordurilor, va compune povesti despre dinozauri si calatorii spatiale, va petrece ore intregi schimband timbre si carti postale - totul in sprijinul evaluarii a ceea ce este familiar fata de ceea ce este posibil.
Identificarea cu Eroi si Eroine
Eroii si eroinele arata ca oamenii nu traiesc numai cu constrangeri, relevand faptul ca uneori oamenii reusesc sa depaseasca aceste constrangeri. Identificarea cu oameni care sunt exemplari prin curaj sau compasiune, dragoste si tarie de caracter, ingenuitate sau smerenie este o componenta importanta a intelegerii Romantice.
Intelegerea Filosofica
Limbajul scris, desigur, poate fi utilizat pentru multe scopuri; este utilizat si pentru dezvoltarea unei intelegeri sistematice asupra lumii care propulseaza copilul spre zona intelegerii Filosofice. Termenul "filosofic" este derivat din grecescul filosofia ( ????????? ) , care provine din "filos" si "sophia" (tradus ca 'dragostea de cunoastere'). Gandirea filosofica se concentreaza pe conexiunile dintre lucruri, observarea legilor, teoriilor si scopurilor mai largi, cum ar fi de pilda legarea fenomenelor si experientelor anterior separate. Una dintre cele mai importante legaturi este cea dintre individ si lume> Intelegerea Romantica a sinelui ca fiind separat de, dar implicat in lume primeste acum o explicatie Filosofica.
Generalizarea este centrala pentru intelegerea Filosofica: este cautarea unui nou principiu organizator pentru a gasi logica multitudinii de experiente prin care adolescentul isi largeste orizonturile. Ceea ce necesita ingrijire si atentie la acest nivel este stimularea impulsului de a compara generalizarile cu aspectele particulare concrete. Daca intelegerea Romantica risca trivializarea, intelegerea Filosofica risca alunecarea spre o declarare dogmatica a Adevarului. Acest risc poate sa fie considerabil mai ridicat daca formele anterioare de intelegere, Somatica, Mitologica si Romantica sunt lasate la o parte pentru cautarea cunostintelor abstracte.
Intelegerea Ironica
Marea atractie pe care o reprezinta intelegerea Filosofica este data de faptul ca explica in sfarsit complet lumea in care au trait elevii primii lor cincisprezece sau douazeci de ani de viata. Daca acest tip de intelegere este bine dezvoltat (este de notat ca in prezent este bine dezvoltat numai de cativa) este posibil ca un individ sa mearga mai departe, impotriva limitelor gandirii teoretice, sistematice si a iluziei ca acest tip de limbaj poate surprinde tot ceea ce este cu adevarat important despre lume. Realizand aceasta, individul porneste spre intelegerea Ironica. Etimologia cuvantului Ironia se gaseste in grecescul ( eironeia ) ce insemna ignoranta jucata, provenind din eiron, a disimula, a se preface. Socrate, cel mai faimos clasic ironic, profesa ignoranta, dar a fost acuzat ca isi juca teatral aceasta ignoranta numai ca pe un dispozitiv retoric menit metodei sale de chestionare. In prezent, ironia se refera in mod general la utilizarea cuvintelor pentru a exprima ceva diferit de si deseori contrar sensului lor literal.
Intelegerea Ironica aduce o oarecare transparenta sau calitate reflectiva. Atunci cand o utilizam impreuna cu alte tipuri de intelegere, conferim sens experientei noastre si totodata devenim constienti de faptul ca acest sens este construit de noi insine si nu exista "undeva" intr-o presupusa lume obiectiva.O intelegere Ironica a lumii ne releva faptul ca modul in care intelegem lumea este dependent de perspectiva noastra istorica si culturala. Cu toate ca aceasta poate duce la dezamagire si chiar cinism, este si o alternativa mult mai pozitiva care aduce lipsa de griji si bucuria vietii, sesizarea umorului legat de tot ceea ce ne inconjoara. Oamenii care si-au dezvoltat intelegerea ironica sunt capabili nu numai sa sustina o anumita pozitie legata de o problema specifica, dar sa inteleaga si motivele pentru care sustin aceasta pozitie, motivele pentru care altii nu sunt de acord cu ei si poate sa impartaseasca viziunea lor ironica asupra situatiei. Tendinta generalizanta a gandirii Filosofice este aici autoreflexiva si identifica fiecare generalizare si fiecare abstractizare din contextul uman din care a aparut.