Un scurt ghid al Educatiei Imaginative

Owen Tyers
în asociere cu IERG

"Toată cunoaşterea este cunoaştere umană; ea creşte din speranţe umane, temeri şi pasiuni. Conectarea cunoaşterii cu imaginaţia vine de la o învăţare în contextual speranţelor, temerilor şi pasiunilor de la care provine sau în care găseşte o înţelegere de viaţă. “

Intrebări frecvente
Prezentare a educaţiei imaginative
Fundamentele educaţiei imaginative
Tipuri de înţelegere: esenta educaţiei imaginative
Tipurile de înţelegere si procesul educaţiei imaginative
Intrumentele cognitive: Cum putem dezvolta cele cinci tipuri de inţelegere

Intrebari frecvente

Ce este Educaţia Imaginativă?

Este o abordare nouă a educaţiei prin care în învatare se angajeaza activ imaginaţia elevilor. The Imaginative Education Research Group (Grupul de Cercetare in Educaţia Imaginativă) -   pe scurt IERG - a elaborat teorii, principii si practici cu scopul de a explica, descrie si implementa aceasta nouă abordare.

Ce este nou in această abordare?

Educaţia Imaginativă oferă o nouă inţelegere a modului in care se dezvolta cunoaşterea in mintea umana, cum lucrează şi se schimbă imaginaţia pe parcursul intregii noastre vieţi. Totodată, bazându-se pe aceste analize, IERG a elaborat metode de predare inovative care au ca scop sa puna la dispoziţie instrumente eficiente de predare si invăţare.

De ce ar trebui sa apelez la Educaţia Imaginativă când tot ceea ce îmi trebuie este să obţin note mai bune?

Atunci cand implicaţi imaginaţia elevilor in învăţare veţi obţine imbunătăţirea performanţelor şcolare si a rezultatelor la teste si examinări. A lua note bune şi a fi imaginativ in invăţare nu se exclud reciproc!

Această abordare imi va prelungi timpul necesar alocat planificării si pregătirii?

Această abordare este intr-adevar nouă si diferită, dar ,dupa o scurta perioada de aplicare in practica, in mod sigur, vei găsi mai simplu si mai "natural"sa abordezi ân acest mod predarea si învăţarea. Timpul investit in învăţarea noii abordari este recuperat impreuna cu satisfactia experientelor din sala de clasa, ceea ce face ca in viitor sa nu mai consideri prea îndelungat decât modul in care predai acum.

Acest ghid utilizeaza unii termeni care nu imi sunt familiari. De ce?

In educaţie am fost familiarizaţi cu termeni derivaţi din lucrările unor oameni de ştiinţă care s-au centrat pe cunoaştere ("conţinutul curriculum-ului", "materia obiectivă," "structurile cunoaşterii" etc.) si totodată de la cei care si-au concentrat studiile pe psihologie ("etapele dezvoltării", "inteligenţele multiple", "cogniţie" etc.). Pe de altă parte, abordarea Educaţiei Imaginative abordează cunoaşterea, psihologia si emoţiile în ansamblu. Prin urmare, am considerat util să folosim unii termeni noi pentru a evita confuzia cu actualele metode, pe care le considerăm inadecvate, si să imprimăm totodata un sens mai holistic educaţiei.

Deci ce este imaginaţia?

Este abilitatea de a te gândi la posibil, nu numai la prezent; este sursa invenţiei, a noului si a flexibilitatii in gândirea umana; nu este distincta de rationalitate, ci este mai degraba capacitatea care imbogateste semnificativ gândirea rationala; este conectata cu abilitatea pe care o avem de a ne forma imagini mentale, iar formarea imaginilor implica de regula sentimentele.

Prezentare generală a EDUCAŢIEI IMAGINATIVE

Atunci când discutâm cu cadrele didactice despre munca lor, devin evidente trei obiective comune. Ei sunt interesaţi să ajute elevii să devină atraşi de învăţare. Ei vor să se asigure ca elevii nu numai ca invata cunoştinţele predate, dar inţeleg totodata si semnificaţia acelor cunoştinte. In plus, profesorii aspira ca elevii lor sa obţina rezultate şcolare tot mai bune. Acest ultim obiectiv este in mod special important in contextul actual al increderii absolute in testele standardizate. Educaţia Imaginativă (EI) ofera o nouă abordare a educaţiei prin care se ating in mod eficient aceste obiective. Ea realizează acest lucru in principal prin angajarea emoţiilor si sentimentelor elevilor si totodată, relaţionat, imaginaţia lor fata de materialul curricular prezentat. Nu este nou faptul ca gândirea copiilor este antrenată mai energic si mai profund atunci cand emoţiile si imaginaţia lor sunt implicate. Ceea ce este nou si unic legat de Educaţia Imaginativă este faptul că oferă o teorie si un set de cadre conceptuale si tehnici de dobândire a ceea ce in fapt este in curriculum. In acest scurt ghid vom incerca să vă oferim o privire generală asupra Educaţiei Imaginative. Incepem prin a schiţa fundamentele teoretice ale Educaţiei Imaginative (EI). Ulterior, descriem cele cinci tipuri de inţelegere care oferă substanţa EI. Apoi vom explora unele ajutoare ale gândirii, etichetate cu neobişnuita formulă de "instrumente cognitive". În final, descriem modul in care predarea cu aceste intrumente cognitive poate dezvolta cele cinci tipuri de înţelegere care fac ca temele şcolii să devină pentru elevi mai semnificative, atractive si angajante.

Fundamentele educaţiei imaginative

Sunt doua fundamente centrale ale EI. Prima este o teorie a recapitulării culturale, descrisă cel mai bine in lucrarea lui Kieran Egan, The Educated Mind: How cognitive tools shape our understanding, Chicago: University of Chicago Press, 1997( Gândirea educata: Cum ne determina înţelegerea instrumentele cognitive ). In EI, instrumentele gândirii inventate de-a lungul istoriei culturii sunt recapitulate. Aceste instrumente ale gândirii sau instrumente cognitive pot fi invatate de elevii zilelor noastre pentru sporirea eficientei cognitive. Un al doilea fundament este relationat cu teoriile socio-culturale ale teoreticianului rus Lev Vîgotski. Educaţia Imaginativă este cea mai bogată dezvoltare pentru educatie a ideilor lui despre invăţare si imaginaţie.

"O nouă teorie a educaţiei care este (credeţi sau nu) utilă...   'The Educated Mind' (traducerea titlului cartii: "Gândirea educata") este ceva foarte nou si diferit ." -- C. J. Driver , The New York Times Book Review

" Kieran Egan ofera unele dintre cele mai vaste, originale si penetrante cugetări din educaţia zilelor noastre. Această carte ofera cea mai bună introducere in importantul său domeniu de analiza. "   -- Howard Gardner , Harvard University

" Aproape oricine este interesat sau implicat la orice nivel din orice parte a sistemului de invăţământ va gasi fascinantă   lectura acestei cărţi ." -- Richard Fox , British Journal of Educational Psychology

" Egan propune o schimbare radicala a aboradarii intregului proces de invatamant. ... Foarte multe aspecte din această carte sunt interesante si provocatoare pentru cei care analizează, cercetetează sau oferă educaţia. " -- Ann Fullick , New Scientist

TIPURI DE ÎNŢELEGERE: NUCLEUL EDUCAŢIEI IMAGINATIVE

Teoria Educaţiei Imaginative se bazeaza pe cinci tipuri distincte de înţelegere, care ajută oamenii sa găseasca in diferite moduri logica lumii inconjurătoare. Scopul Educaţiei Imaginative este să ajute fiecare elev sa dezvolte cinci tipuri de înţelegere in timp ce invaţă matematica, chimia, fizica, literatura si toate celelalte obiecte de studiu din şcoală. Dupa cum este prezentat in Tabelul nr. 1, acest proces trebuie dezvoltat intr-o ordine prestabilita, deoarece fiecare tip de înţelegere reprezinta o treaptă a invăţării complexitătii cu care ne familiarizăm sa utilizam limbajul. Pentru a explica aceste tipuri de înţelegere mai aprofundat, vom căuta să vedem ce se intâmplă in viaţa unei fetiţe numite Laura.  

Tabelul 1: Tipurile de înţelegere si ordinea dezvoltarii lor

TIPURI DE ÎNŢELEGERE si Procesul educaţiei imaginative

Primul tip de înţelegere, numit înţelegerea (sau etapa) Somatica se raportează la modurile fizice, pre-lingvistice prin intermediul carora Laura incepe sa cunoască lumea in care face primii paşi in viaţa. Ea inţelege experienţele sale prin intermediul simţurilor: văzul, auzul, pipăitul, gustul si mirosul. Totodată, ea cunoaşte in mod esenţial lumea inconjurătoare prin intermediul sentimentelor si emoţiilor asociate simţurilor si experienţelor sale. Ea experimentează lumea si senzaţiile de balans, mişcare, elasticitate, durere si aşa mai departe prin intermediul modurilor în care corpul ei intră in contact cu persoanele si lucrurile care o inconjoară.

Pe măsura ce Laura creşte si invaţă limbajul verbal, înţelegerea ei asupra lumii se extinde si incepe sa işi dezvolte un al doilea tip de înţelegere, numita înţelegerea Mitologică . În aceasta faza a vieţii ei nu mai este limitată la modul de înţelegere strict senzorial, prin simţuri. Laura poate acum sa se bazeze pe utilizarea limbajului pentru a purta discuţii, pentru a reprezenta si inţelege chiar si lucrurile pe care nu le-a experimentat in mod direct.

Câţiva ani mai tarziu, Laura incepe sa înveţe si să inţeleagă experienţele sale prin intermediul limbajului scris. In acest moment, ea işi dezvoltă cea de-a treia modalitate de înţelegere, numita înţelegerea Romantica . În toată această etapă, ea incepe să îşi conştientizeze independenţa fata de o lume care ii apare tot mai complexa. Ea se raportează acum la extremele realităţii, se compară cu eroii si caută să găsească sensul lucrurilor care o inconjoară prin umanizarea lor.

De când este adolescenta, Laura a inceput sa fie mai atentă asupra conexiunilor dintre lucruri. Ea a inceput sa vadă ca sunt legi si teorii care unifică si o ajută să vadă inţelesul a ceea ce iniţial considera a fi detalii si experienţe separate. În aceasta etapă a vieţii sale, Laura isi dezvolta înţelegerea sistematică asupra lumii, care poartă numele de înţelegere Filosofică .

Dupa câţiva ani, Laura incepe sa ânţeleagă faptul că sunt limite ale gândirii sale sistematice. Ea incepe sa considere teoriile si chiar limbajul pe care se baza prea limitate si primitive pentru a surprinde tot ceea ce este cu adevarat important in lume. De asemenea, ea se familiarizeaza cu faptul că modul ei de a percepe lumea este dependent de propria ei perspectiva culturală si istorică. In acest stadiu, Laura este pe cale de a-şi dezvolta a cincea cale de înţelegere, numita înţelegere Ironica .

Ca adult, Laura si-a dezvoltat toate cele 5 tipuri de înţelegere. Ea conştientizează faptul că fiecare dintre ele aduce o contribuţie distinctă întregii sale cunoaşteri şi că acestea aduc cele mai bune si profunde rezultate dacă sunt utilizate combinat.

Tipurile de înţelegere nu ni le dezvoltăm in mod "natural", la o anumită vârstă, ca o parte a unui proces inevitabil. Mai degrabă, procesul descris mai sus cu ajutorul Laurei apare atunci cand formele corespunzătoare ale Educaţiei Imaginative sunt utilizate in mod adecvat. Profesorii Laurei s-au concentrat din primii ani de şcoală pe implicarea activă a imaginaţiei si emoţiilor sale in cunoaşterea lumii şi în dezvoltarea capacităţii sale de a utiliza un larg evantai de instrumente cognitive.

  9. Emotion and imagination in learning- Romanian.ppt

Instrumentele Cognitive: Cum putem dezvolta cele cinci tipuri de înţelegere

Profesorii Laurei s-au bazat pe abordarea prin care elevii pot să-şi dezvolte cu succes aceste cinci tipuri de înţelegere prin achizitia unor seturi de "instrumente ale gândirii". În Educaţia Imaginativă acestea sunt numite "instrumente cognitive". Aceste instrumente au fost inventate si dezvoltate de strămoşii noştri pentru a dobandi o înţelegere a lumii prin care să poată acţiona eficient in cadrul ei. Exemple de instrumente cognitive includ:

• Poveşti care ii ajută pe oameni sa isi reamintească lucrurile făcând cunoaşterea mai angajanta;

• metafore care ajută oamenii sa înţeleagă un lucru prin prisma unor termeni specifici altuia;

• opoziţiile binare ca bine/rău, care ajută oamenii sa organizeze si sa structureze cunoaşterea.

Poate părea ciudat sa ne referim la cele de mai sus ca la nişte "instrumente", dar termenul încearca sa reflecteze faptul ca acestea sunt mecanisme mentale care ne ajută sa gândim şi să facem lucrurile mai eficient.

Când ne uităm in jur putem vedea că aceste instrumente cognitive, ca multe altele, au devenit o parte a culturii noastre. De fapt, ar fi foarte greu să ne imaginăm viaţa fără instrumente cognitive cum ar fi povestirile si metaforele. Fiecare dintre noi poate invăţa cum să utilizeze aceste instrumente cognitive pentru a-şi spori puterea de a gândi si de a inţelege sau putem să avem un eşec in planul invăţării utilizarii lor.

Tabelul 2 arată principalele tipuri de instrumente cognitive pe care elevii le au la dispoziţie pentru invăţare (cele din coloanele intelegerii mitologice si romantice sunt cel mai des folosite in anii de studiu preuniversitar). Majoritatea profesorilor vor recunoaşte intuitiv importanţa multor dintre ele, dar ei pot sa nu fie familiarizati cu modul in care pot să le utilizeze in practica lor de zi cu zi din sala de clasa. Prin urmare, multe dintre instrumentele cognitive pe care le au elevii la indemână pentru a se relaţiona imaginativ si angajant in cunoaştere sunt slab utilizate in şcoala. Pentru a ajuta ameliorarea acestei situaţii, Educaţia Imaginativă ofera un set de cadre metodologice si tehnici care arată cum se pot utiliza in mod efectiv instrumentele cognitive pentru a face predarea mai interesantă si semnificativă pentru elevi in timpul dezvoltării tipurilor de înţelegere.

TABELUL 2: Seturile de Instrumente Cognitive pe care trebuie să le dobândeasca elevii pentru a-şi dezvolta fiecare tip de înţelegere.

Din Vancouver, Canada până în Cluj- Napoca, Romania, tot mai mulţi profesori utilizează avantajele oferite de abordarea Educaţiei Imaginative. Ei descoperă că are ca rezultat motivarea si co-interesarea elevilor in activităţile de învăţare. Aceşti elevi nu numai ca învaţă cunoştintele, dar inţeleg sensul acestor cunoştinţe si le pot aplica practic in diferite situaţii. Totodată, aceasta abordare este realizabilă chiar în contextul restrângerilor de timp si resurse cu care se confruntă cadrele didactice în ziua de azi, oriunde in lume. De aceea, Educaţia Imaginativă este adoptată în cele mai variate colţuri ale lumii, in America de Sud, Scandinavia, Australia, Marea Britanie si Irlanda, Statele Unite ale Americii, Africa de Sud, China, Italia, Spania, Romania si alte tari.